Ego

Singur printre oameni

Ca un Pământ în Univers

Mă-ntrup și mă dezintegrez

Din lut fragil în dure cremeni.

 

Un palat straniu modelez,

Surpat de ploi, tocit de vânturi,

Mă anulez și mă creez

Cu gândul înspre noi Pământuri.